TELEFOANE: Redacție 021 410 23 84 / Tipografie 021 315 25 10 / Librărie 021 305 37 03

„Nașpa” și „băga-ți-aș sârmă-n nas”

Alex.C.În fiecare zi ne convingem – recunoaștem cu sinceritate –, indiferent de starea spirituală bună sau malefică în care ne aflăm, că realitatea este fascinantă. În mod cotidian ne surprinde câte o năzdrăvănie umană și, din această cauză, nu mai simțim nevoia să privim la televizor sau în altă parte. Multe aspecte sunt de discutat și analizat. Pe noi însă, din rațiuni profesionale, ne preocupă limbajul sumar din comunicare și lipsa tot mai accentuată a cărților din viața oamenilor. În consens cu cititorii relatăm o întâmplare, teribil de simpatică sau tristă, pe care n-o putem uita.

Într-o seară de mai, undeva pe la orele 20,00, ne întorceam, în renumitul tramvai 41, de la târgul de carte găzduit de Romexpo acasă. Odată cu noi s-a urcat o tânără domnișoară cu telefonul lipit de ureche. Timp de 25 de minute, cât a durat parcursul mijlocului de transport până la penultima stație a traseului, fata nu a renunțat la convorbire, nici măcar după ce a coborât.

De când au pătruns în viața oamenilor celularele, e o modă să transformi locurile publice în cabine telefonice. Chiar este o mândrie personală pentru cel care sună sau e sunat ca toată lumea din jur să-i afle preocupările. Mai mult, vorbește tare, etalează o țâfnă parcă aranjată la oglindă, de genul sunt un om important, și doamne ferește să-l întrerupi, că poți avea soarta ingrată a găinii obraznice care a îndrăznit să deranjeze cocoșul din cântat.

Domnișoara brunetă era imperturbabilă. În aglomerația din tramvai a nimerit tocmai lângă noi. La celălalt capăt al firului se regăsea o altă voce feminină, din câte am înțeles noi, o prietenă și fostă colegă de facultate. Partea interesantă a convorbirii telefonice o reproducem aproximativ exact: „Nebuno, ce mai faci?… Te pregătești de întâlnire cu cel pe care mi l-ai prezentat ultima oară? Hai că ești super marfă. Nu te prea aud bine, zici că l-am cunoscut și eu la petrecerea din club, ești nebună, cum ai reușit să-l agăți? Să știi, celălalt din facultate era nașpa, nașpa rău… Un tocilar cu aere de intelectual! Nu-ți trebuia ție un șoarece de bibliotecă. Tu ești făcută pentru distracții și călătorii, nu pentru mormoloci d-alde ăștia!… În ultimele zile am înnebunit cu alergăturile, nu am avut timp de nimic și abia acum mi-am amintit să-ți dau telefon și să te anunț de evenimentul de peste trei săptămâni, la care îți dai seama că ești invitată. Trebuie să vii la cununia civilă, apoi la biserică și restaurant. M-am gândit bine cu Țonți, numele de alint al viitorului meu soț… Daa, tot băiatul ăla este, nebuno, băga-ți-aș sârmă-n nas! Credeai că am să renunț așa ușor la el, deci, repet, m-am gândit bine cu Țonți și am programat ca toate momentele să se țină într-o singură zi, este mai comod pentru mine. Știi că nu-mi place să mă tot schimb de toalete, așa că le fac pe toate începând cu ora 11,00 din sâmbăta fixată!… Aha, de unde știai că fac nunta peste trei săptămâni? De la cine? Aaa, de la Iosif! Când te-a sunat?… Am înțeles! Ce nebun este, și nu mi-a spus nimic, băga-i-aș sârmă-n nas!…”.

Restul conversației s-a derulat în aceeași elevată manieră lingvistică. Apoi s-a trecut la prezentările biografice, cu iz de bârfă, ale unor invitați cunoscuți de ambele fete. Chestii asupra cărora nu mai are rost să insistăm.

1,053 total views, 4 views today

Tagged

About Alexandru CALMÂCU

Alexandru Calmâcu este unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti pe Educaţie, cu o experienţă în presă de peste 25 de ani, timp în care a lucrat pentru instituţii media precum Agerpres (unde a fost corespondent de război în Transnistria), Evenimentul Zilei, Gardianul şi Puterea. Din 2011 predă Genurile presei scrise la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, iar din 2012 ocupă funcţia de redactor şef al Editurii Universităţii din Bucureşti.

View all posts by Alexandru CALMÂCU →

Alte articole

Lasă un răspuns