TELEFOANE: Redacție 021 410 23 84 / Tipografie 021 315 25 10 / Librărie 021 305 37 03

Pentru că citim, ni se spune „pufi”

Alexandru CalmacuUn student al universității noastre, balasând mâna dreaptă parcă spre haos, ne-a spus într-un moment de rară și firească sinceritate: „Domn’ profesor, am citit recent o statistică, realizată de un institut american de specialitate, din care reiese că un student din cinci poartă mereu cu el o carte pe care o citește. Deși numărul « cinci » mi se pare ireal, după părerea mea sunt mult mai mulți, în fapt autorii statisticii nu au căutat să fixeze un numeral exploziv. Ci faptul că ceilalți patru îl desconsideră pe cel care ține în mână o carte și pe care o citește în momentele de răgaz ale zilei și nopții. Mai exact, domn’ profesor, în urma sondajelor de opinie s-a ajuns la concluzia că desconsiderarea de acest tip, în mintea celor mulți de aceeași vârstă și nu numai, este sinonimă cu disprețuirea, cu ostracizarea din anturaj, cu marginalizarea!”.

Noi am simțit că spusele studentului, rostite cu puțin năduf, se conturau într-un fel de întrebare, oarecum retorică. La fel de bine am simțit că tânărul avea nevoie de un răspuns (explicație) venit dintr-o altă experiență de viață, ceva mai lungă. Așadar, începutul de conversație ne-a pulsat sângele în vene și în arhiva unor amintiri de viață. Nu puteam decât să recunoaștem acest adevăr.

„Atitudinea față de cei care studiază și care țin în mână o carte, în loc de telefon mobil sau tabletă, sau altceva de construcție electronică, este, în mod evident, una de disprețuire. Asemenea comportamente au fost dintotdeauna. Chiar și pe vremea când nu existau tablete, internet și laptopuri. Fetele și băieții care se dedică studiului și cititului sunt mereu etichetați ca fiind periculoși, tocilari, rumegători (șoareci de bibliotecă), persoane care nu merită atenția restului, adică a vulgului dedat politicii, distracției, sexului și îmbogățirii peste noapte. Într-un cuvânt, acestor specii umane li se spune «pufi»”, am încercat noi să explicăm.

„Ce înseamnă că suntem «pufi»?”, a fost întrebarea pusă imediat. Nu a fost momentul să dăm o explicație filologică a interjecției. În schimb, i-am tradus câteva sensuri: „papă-lapte”, „cu caș la gură”, „motoflete”, „motolog”, „mutălău”, „nătânt”, „nătărău”, „tălâmb”, „gogoman”, „găgăuță”.

Evident că nu am epuizat lista sensurilor posibile și imposibile. Însă cele pe care le-am rostit au avut un efect de șoc peste fața studentului nostru, astfel încât amândoi ochii i s-au bulbucat, precum cei ai unui broscoi așezat pe o frunză plutitoare, la pândă după insecte grase și bâzâitoare.

Și ca să vadă că nu e singur pe lume în această privință, ne-am permis să relatăm un eveniment real din propria biografie. „Pe la mijlocul perioadei de armată am picat să fim de santinelă în « schimbul sovietic », cum spuneam cu toții, adică de la 12:00 la 03:00 noaptea. Pentru noi, soldații, era cel mai greu schimb, fiindcă dormeai pe apucate. Dar eram fericiți ca puteam citi în liniște cărțile pe care le furișam în pufoaică. În noaptea cu pricina, la lumina lanternei din dotare, citeam un volum cu poezii de Nicolae Labiș. Am fost prinși de un plutonier major al unității militare, ofițer de serviciu în acea noapte, care își făcea rondul de control. « Soldat, ce citești în post? ». « Nicolae Labiș, să trăiți! ». « Băi, tu să-mi răspunzi cuviincios! Știi că nu ai voie să citești în post? Cine dracu este acest, cum ai spus, Labiș? ». « Un mare poet care a murit tânăr și care a scris Albatrosul ucis, să trăiți! ». « Băi gogomanule, mă iei de prost? Tu crezi că nu știu ce a scris acest Labiș al tău? Pentru că te-am prins citind în post vei sta o săptămână în arest și vei spăla latrinele de la Statul-major ». « Să trăiți, am înțeles! »”.

Și noi am fost „pufi”. Dar am rezistat.

4,344 total views, 2 views today

Tagged

About Alexandru CALMÂCU

Alexandru Calmâcu este unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti pe Educaţie, cu o experienţă în presă de peste 25 de ani, timp în care a lucrat pentru instituţii media precum Agerpres (unde a fost corespondent de război în Transnistria), Evenimentul Zilei, Gardianul şi Puterea. Din 2011 predă Genurile presei scrise la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, iar din 2012 ocupă funcţia de redactor şef al Editurii Universităţii din Bucureşti.

View all posts by Alexandru CALMÂCU →

Alte articole

One thought on “Pentru că citim, ni se spune „pufi”

  1. Vivia

    Dureros. Pe mine ma framanta o intrebare: Incotro se poate indrepta o societate in care se petrec toate acestea ?

    Reply

Lasă un răspuns