TELEFOANE: Redacție 021 410 23 84 / Tipografie 021 315 25 10 / Librărie 021 305 37 03

Pilă, portocali și vai de crucea noastră!

Poza editorial 26.05.20132Cuvintele obișnuite, uzuale din română sunt polisemantice, fascinante și savuroase. Din această cauză – o spunem cu mâna pe inimă – iubim la nebunie această superbă limbă. Spre exemplu, substantivul obișnuit „pilă” la singular și „pile” la plural are o grămadă de sensuri și subsensuri tehnice și netehnice: unealtă de lăcătușărie, instrument mic în formă de lamă, dispozitiv ce transformă energia chimică în energie electrică, rampă, grămadă (teanc), protecție, recomandare. Sunt doar câteva dintre explicațiile spicuite din dicționar. Un lingvist răbdător ar putea scrie un studiu fundamental despre acest cuvânt, la prima vedere banal, mai ales că nu trebuie să uităm utilizarea frecventă a verbului „a pili” și a unui alt substantiv, „pilitură”.

În ceea ce ne privește, ne oprim asupra sensurilor diplomatice de „recomandare” și „protecție”. Ele concluzionează, după umila noastră părere, un eveniment care ne-a sucit și răsucit mințile.

O tânără și duioasă doamnă, puțin trecută de 40 de ani, lucra anevoios, într-o rutină demnă de compasiune, la biroul juridic al unui mare minister. A stat acolo ceva timp. La un moment dat, profitând de o conjunctură socială favorabilă, a reușit să se transfere la același tip de „birou”, dar aflat la fratele mai mare al ministerului, adică la guvern. La mai puțin de un an, ca efect al unei priviri organice pătrunzătoare, doamna se trezi secretară la un impunător consulat al scumpei noastre patrii, situat între întinse livezi de portocali, într-o țară europeană cu ieșire la Mediterană.

Cititorii trebuie să înțeleagă că nu suntem nici pătimași, nici invidioși. Este normal, firesc, ca fiecare cetățean să aspire la mai bine, tot mai sus, pentru un trai liniștit și cumsecade. Nu ne legăm nici de latura machiavelică a ascensiunii, de genul „scopul scuză mijloacele”. Însă ne-au năpădit lacrimile când am aflat că tânăra doamnă are studii medii încheiate, studii superioare în derulare de mai bine de un deceniu și că nu cunoaște nicio limbă de circulație internațională. Cunoaște, aproximativ, româna.
Orice comentariu în plus devine caduc. Cert este că nicio instituție de stat sau privată (știm bine că este nevoie de forță de muncă specializată) nu mai colaborează cu universitățile importante, în sensul unei absorții de absolvenți bine pregătiți profesional. Este penibil că nu se revine la repartițiile de odinioară, cu stagii de formare și selecție, apoi cu examene de definitivare pe post. Altfel spus, vai de crucea noastră!

1,051 total views, 2 views today

Tagged

About Alexandru CALMÂCU

Alexandru Calmâcu este unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti pe Educaţie, cu o experienţă în presă de peste 25 de ani, timp în care a lucrat pentru instituţii media precum Agerpres (unde a fost corespondent de război în Transnistria), Evenimentul Zilei, Gardianul şi Puterea. Din 2011 predă Genurile presei scrise la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, iar din 2012 ocupă funcţia de redactor şef al Editurii Universităţii din Bucureşti.

View all posts by Alexandru CALMÂCU →

Alte articole

Lasă un răspuns