TELEFOANE: Redacție 021 410 23 84 / Tipografie 021 315 25 10 / Librărie 021 305 37 03

Scârba și Internetul (II)

Alexandru CalmacuPrin natura profesiei încercăm să explicăm cu încrâncenare un fenomen, cu scopul abisal de a fi măcar citiți și nicidecum luați în considerare. Este vorba despre un fenomen care, pentru majoritatea populației active, pare superfluu, desuet și (teoretic) absurd, ieșit din tiparele vieții cotidiene și venit – considerat de aceeași majoritate – din partea unui ins cu mintea tulbure, afectată de turbulențele socio-economico-politice contemporane și aflată în pragul unei demențe precoce.

Fenomenul despre care continuăm să vorbim de ceva timp încoace ține de influența Internetului asupra personalității (personalizării) și minții tinerelor generații. Mai exact spus, asupra populației tinere și adulte de peste tot în lume.

Mai întâi facem o precizare sau, în accepțiunea cititorilor, o mărturisire puțin egoistă: nu ne intersează restul lumii, ci tot ceea ce se întâmplă în România. Și pentru că tot ceea ce întreprindem aici facem după model european (orice document oficial începe cu propoziția „conform cu reglementările europene…”), nu înțelegem de ce nu se ia în considerare modelul francez în ceea ce privește programul guvernamental al acestei țări – o țară mai mult decât europeană – privind învățarea copiilor și tinerilor să citească o carte tipărită de la cap la coadă și să o comenteze apoi cu eleganță și discernământ. Așa se întâmplă în Franța, iar la noi, oficialii se zbat să introducă, chiar de la grupele mici din grădiniță, tablete și celulare sofisticate, înzestrate cu programe ce permit lectura unor fragmente din Amintirile… lui Creangă, teste postate pe lângă, printre altele, reclame imbecile cu pastă de dinți și medicamente naturiste pentru ficat și prostată.

Încă ceva! Elevi de la clasele a XI-a și a XII-a, de la secțiile de filologie, nu au auzit, de exemplu, niciodată despre Dante Alighieri și Pirandello.

…Și ca să încheiem discursul nostru într-o notă veselă, în sensul spuselor lui Călinescu „și înseninarea să se citească pe frunțile noastre”, relatăm o mică întâmplare reală. O colegă de-a noastră căuta cu nebunie o rețetă de prăjituri, ca să facă o surpriză la onomastica fiului ei. Deoarece nu a știut nimeni să i-o dea, femeia a accesat Internetul, pe Google, la rubrica „Rețete culinare”. I-a apărut lista cu tot felul de nebunii legate de bucătărie și a rămas șocată când, între o rețetă de chec cu nuci și una pentru tartă cu fructe, a apărut o reclamă cu o femeie care s-a uns cu o cremă mirifică pe locul operat unde îi apăruse un neg pe față. Locul s-a vindecat incredibil, iar colegei noastre i s-a făcut rău și scârbă, a vomat și a renunțat la prăjitură.

1,101 total views, 0 views today

Tagged

About Alexandru CALMÂCU

Alexandru Calmâcu este unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti pe Educaţie, cu o experienţă în presă de peste 25 de ani, timp în care a lucrat pentru instituţii media precum Agerpres (unde a fost corespondent de război în Transnistria), Evenimentul Zilei, Gardianul şi Puterea. Din 2011 predă Genurile presei scrise la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, iar din 2012 ocupă funcţia de redactor şef al Editurii Universităţii din Bucureşti.

View all posts by Alexandru CALMÂCU →

Alte articole

Lasă un răspuns