TELEFOANE: Redacție 021 410 23 84 / Tipografie 021 315 25 10 / Librărie 021 305 37 03

Toți iubim o facultate. Noi pe cea de Litere

calmacucartarescuAnul 1863. Ultimul domn al românilor, așa cum îl considera Nichita Stănescu (convingere pe care o împărtășim deopotrivă), Alexandru Ioan Cuza, semna atunci actul de naștere a Facultății de Litere de la Universitatea București. Altfel spus, prestigioasa instituție de învățământ superior a împlinit 150 de ani de existență. Nu știm dacă populația României a înțeles vreodată, sau înțelege, însemnătatea unui asemenea document, în condițiile în care această vârstă, comparativ cu alte instituții similare din lumea civilizată, este mică. Pentru noi însă este mare. Enorm de mare.

Într-un veac și jumătate, întunericul din orașe, orășele, comune și sate, din mine, șantiere, fabrici, păduri și case a fost luminat de creațiile literare și de apostolatul din educație ale celor care și-au tocit coatele, generație după generație, prin amfiteatrele „Odobescu” și „Bălcescu”. Mai mult, aceste săli de studiu, în care s-au frământat ideile fundamentale despre formarea limbii și literaturii române, au însemnat și însemnează locuri sfinte de întâlnire cu mari profesori, adevărate modele de viață și gândire.

Nu ne place să folosim cuvinte mari, chiar și la ocazii aniversare, însă măcar acum avem prilejul (sau dreptul) să rostim ceea ce simțim din sinceritate pură, cum rareori se întâmplă într-o viață de om. Sau deloc. Doar în felul acesta putem răspunde la întrebarea de ce anii de studenție au fost cei mai frumoși din existența noastră.

Despre valoarea actului de învățătură din lăcașul de pe strada Edgar Quinet avem un răspuns pe care ni l-a dat (și l-am reținut), acum trei decenii și jumătate, regretatul Alexandru Piru: „Cine citește despre Eminescu din Fănică Gheorghe, nu trece examenul!”.

Nimic nu a lipsit și nu lipsește unui tânăr ajuns aici să studieze din pasiune: o bibliotecă în care fâșâitul și șoapta sunt interzise de 150 de ani; cenacluri în care au fost descoperite și promovate adevărate talente literare; cercuri lingvistice și de teoria literaturii care au format cercetători renumiți în țară și străinătate; cercuri de cunoaștere a literaturii și înțelepciunii populare; alte cercuri pentru învățarea mai multor limbi de pe mapamond; cafenelele literare din jurul Universității, în care până și barmanii vorbesc despre pașoptiști și Titu Maiorescu; povești fulgerătoare de dragoste, mărturisite și nemărturisite, încheiate și descheiate, rebele și cuminți, multe dintre ele consemnate în memorialistica scrisă și povestită. Fără doar și poate, lista poate continua.

În aceste zile aniversare, autorul acestor rânduri trăiește între extaz și agonie. Extazul vine de la fericirea eternă că am fost „elevul” Facultății de Litere. Agonia vine de la „fugit irreparabile tempus”.

4,731 total views, 2 views today

Tagged

About Alexandru CALMÂCU

Alexandru Calmâcu este unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti pe Educaţie, cu o experienţă în presă de peste 25 de ani, timp în care a lucrat pentru instituţii media precum Agerpres (unde a fost corespondent de război în Transnistria), Evenimentul Zilei, Gardianul şi Puterea. Din 2011 predă Genurile presei scrise la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, iar din 2012 ocupă funcţia de redactor şef al Editurii Universităţii din Bucureşti.

View all posts by Alexandru CALMÂCU →

Alte articole

2 thoughts on “Toți iubim o facultate. Noi pe cea de Litere

  1. Editura Universitatii din Bucuresti

    de la: Laura Diana Mesina
    către: Editura Universitatii din Bucuresti
    data: 3 noiembrie 2013, 15:52
    subiect: Re: Toţi iubim o facultate. Noi pe cea de Litere

    Stimate domnule Alexandru Calmâcu,
    în fericita ipostază de co-organizator al festivității de mîine, închinate Literelor bucureștene, de alumn și profesor al ei,
    Vă mulțumesc pentru acest text!
    Nu știu ce aveți dvs de gînd în următorii 50 de ani, pînă cînd alții se vor pregăti pentru o altă aniversare, nu știu ce au făcut cei de acum 50 sau 100 de ani, dar știu că ACUM m-ați bucurat și m-ați emoționat, într-un mod sincer și frumos, pe mine, un truditor al facultății.
    Ca între alumni: să ne trăiască multe sute de ani!
    În speranța că mîine ne vom strînge mîinile cu căldură,
    Laura Mesina

    Reply
  2. Editura Universitatii din Bucuresti

    de la: Oana Murarus
    către: Editura Universitatii din Bucuresti
    data: 3 noiembrie 2013, 16:58
    subiect: Re: Toţi iubim o facultate. Noi pe cea de Litere

    Va multumesc din tota inima, domnule Calmacu, pentru aceste cuvinte miscatoare! Et in Arcadia ego!
    Oana Chelaru-Murarus

    Reply

Lasă un răspuns