TELEFOANE: Redacție 021 410 23 84 / Tipografie 021 315 25 10 / Librărie 021 305 37 03

Un basm, fără Română şi Latină

1În ultima vreme, unele schimbări sociale, în dezbatere publică sau fără, recunoaştem cu mâna pe inimă, ne-au luat prin surprindere. De unele am aflat din timp, de altele, abia acum. Ca să fim expliciţi, nimeni nu a ştiut, suntem siguri de asta, că onomastica clasică, care ne-a legănat copilăria şi adolescenţa, din literatura populară românească, a fost modificată pe ascuns. Prin urmare, unele personaje din basmele noastre dragi au fost rebotezate, ele purtând nume noi, inspirate din realitatea imediată. Noi am identificat două, unul pentru partea feminină şi altul, pentru cea masculină. Între ambele cazuri nu există diferenţe, chiar dacă acţiunile lor s-au manifestat în timpuri diferite. Mai mult, am identificat gânduri şi idei similare. Paralel, a fost adaptat, în funcţie de personalitatea protagoniştilor, registrul narativ, în aşa fel încât basmul noilor timpuri să rămână în istorie.

Pentru început, vom preciza schimbările onomastice, care, potrivit specialiştilor în domeniu, completează prin semantică registrul caracterologic. Astfel, Ileana Consânzeana cea frumoasă, zâna, prinţesa, zeiţa astrală, „din cosiţă floarea-i cântă, nouă împăraţi ascultă”, a fost rebotezată în Ileana Abramburica. Partenerul ei, Făt Frumos, a devenit, după modelul marilor domnitori români, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Vlad Ţepeş, Făt Curajosul.
Şi acum reproducem noul basm, adaptat după acţiunile întreprinse de personajele cu nume noi.

„A fost odată ca niciodată, că de nu s-ar povesti, nu s-ar şti, o doamnă plină de idei şi un domn, la fel de înzestrat. După ce a fost eliberată din ghearele Zmeului cel rău şi după ce s-a aşezat la casa şi biroul ei, Ileana Abramburica a convocat Marea Adunare a Odraslelor din codri şi din munţi şi i-a anunţat pe puşti că orele de sport dispar din licee şi colegii, şi că şcolile de arte şi meserii sunt şterse de pe faţa pământului. După mulţi ani, urmând modelul ei, înţelept şi încărcat de emoţie, Făt Curajosul a luat o altă hotărâre, de astă dată bărbătească, ca să repare greşelile anterioare, ale unora şi altora, şi a propus sfătos: «Dragi elevi, veţi învăţa mai puţin la română, istorie şi geografie, dacă se poate deloc, fără scris, fără citit. Vă asigur că despre limba latină nu veţi mai auzi în vecii vecilor. În orele de curs câştigate, prin eliminarea acestor discipline, şi a altora, vă veţi apleca serios asupra studiului privind Educaţia interculturală la cai şi maimuţe, Educaţia economică pentru înlocuirea cărţii cu celularul, Educaţia sexuală şi asexuală bazată pe modelele vii ale lumii interlope autohtone, Educaţia democratică din casele de corecţie şi puşcării, Tehnologia informaţiei la copiat în clasă şi la viitorul plagiat – o formă superioară de cercetare ştiinţifică, care oferă şanse mari de atingere a gloriei absolute. Încă nu m-am hotărât în ce limbă vor fi predate toate aceste discipline fundamentale. Oricum, cea maternă, vă asigur, e pe cale de dispariţie. Asta vă propun, iar părinţii voştri, împreună, să voteze!»”.
Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea mea… şi a ta… şi nenorocirea!

1,975 total views, 2 views today

Tagged

About Alexandru CALMÂCU

Alexandru Calmâcu este unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti pe Educaţie, cu o experienţă în presă de peste 25 de ani, timp în care a lucrat pentru instituţii media precum Agerpres (unde a fost corespondent de război în Transnistria), Evenimentul Zilei, Gardianul şi Puterea. Din 2011 predă Genurile presei scrise la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, iar din 2012 ocupă funcţia de redactor şef al Editurii Universităţii din Bucureşti.

View all posts by Alexandru CALMÂCU →

Alte articole

Lasă un răspuns