TELEFOANE: Redacție 021 410 23 84 / Tipografie 021 315 25 10 / Librărie 021 305 37 03

Un comentariu de cartier despre BAC

Alex Aseară, în una din pauzele de odihnă ale ploii, am ieșit din casă pentru a cumpăra o sticlă cu ulei și două lămâi. Când vremea obligă să privești la fereastră, ți se face foame și ai o poftă teribilă de icre pe pâine. Nu putem explica științific această stare organică. În sfârșit, cea mai apropiată băcănie de locuința noastră se află la parterul blocului vecin, improvizată într-un apartament cu două camere. La tejghea servește de ani de zile o femeie durdulie, cam la 50 de ani, cunoscută de clienții și locatarii din imobilele învecinate ca fiind patroana și vânzătoarea S. Doamnei S îi place să stea la taclale cu unii dintre cumpărătorii cunoscuți, mai ales în orele serii, aproape de închidere, când nu mai e nimic de făcut printre rafturile micului ei magazin.
Un televizor SPORT, montat între pungi cu mălai și făină, funcționează continuu și Doamna S este la zi cu informațiile din țară și din lume. Din acest motiv simte nevoia să converseze cu unul și cu altul, abordează teme pe care le pricepe sau, altfel spus, pe care le poate explica în contextul bârfelor și comentariilor din cartier.
În seara cu pricina, Doamna S era singură și i-au licărit ochii de bucurie când am trecut pragul magazinului. O mânca limba și avea chef nebun de palavre. Ne cunoștea bine și nu a pierdut prilejul de a se avânta într-o discuție legată de subiectul zilei: șpaga de la Bac.
În loc de introducere, femeia a început dialogul printr-o întrebare discretă: „Ce părere aveți despre ce se întâmplă la Bacalaureat?”. E adevărat că nu prea aveam răgazul mental în a întreține o conversație pe această temă, mai ales că ne aflam într-un moment de absolută beatitudine spirituală după ce încheiasem, cu puțin timp în urmă, lectura unei capodopere a lui Kundera, „Ignoranța”. Prin urmare, răspunsul nostru a fost evaziv: „Nu e nicio noutate, stimată doamnă! De 20 de ani încoace nu se studiază mai nimic, iar tinerii, ce-i drept puțini la număr, care învață destoinic în toți cei patru ani de liceu primesc la Bac notele pe merit, însă mai mici decât ale celor care au avut o frecvență de sută la sută în cluburi și mall-uri”, ne-am dat noi cu părerea.
Doamna S s-a încruntat urât la auzul acestor vorbe și ne-a luat, cu amabilitate, la rost: „N-aveți dreptate și nu înțelegeți nimic! Copiii și părinții nu au nicio vină. De vină sunt numai și numai profesorii. Ce dacă au salarii mici?! Au în schimb concedii de patru luni pe an, întârzie la ore, în excursii și tabere pleacă gratuit, proștii de părinți le plătesc întreg sejurul la mare, la munte sau în străinătate. Au numai beneficii! Iar ei nu fac nimic altceva decât să-și streseze elevii. Pe deasupra mai sunt și imorali. Nu ați văzut la televizor cum profesoarele se uită cu jind la feciori și profesorii la fecioare. Sistemul e de vină!…”, a concluzionat filosofic femeia.
Multe ocări la adresa profesorilor ar fi zis în continuare Doamna S, însă nouă ne era gândul la tartina cu icre, și am fugit repede acasă.

795 total views, 2 views today

Tagged

About Alexandru CALMÂCU

Alexandru Calmâcu este unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti pe Educaţie, cu o experienţă în presă de peste 25 de ani, timp în care a lucrat pentru instituţii media precum Agerpres (unde a fost corespondent de război în Transnistria), Evenimentul Zilei, Gardianul şi Puterea. Din 2011 predă Genurile presei scrise la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, iar din 2012 ocupă funcţia de redactor şef al Editurii Universităţii din Bucureşti.

View all posts by Alexandru CALMÂCU →

Alte articole

Lasă un răspuns