TELEFOANE: Redacție 021 410 23 84 | Tipografie 021 315 25 10 | Librărie 021 305 37 03

Aplauze și teniși roșii

Alexandru CalmacuLume bună și mai puțin bună la Festivalul „George Enescu”! Mai multă lume puțin bună în sălile de concerte! În vederile noastre, „o lume bună sau mai puțin bună” nu înseamnă, în acest context, bună sau nu la suflet. Nu avem nicio îndoială, spectatorii care vin la festival (și sălile sunt pline ochi seară de seară) sunt cu toții buni la suflet. Însă altceva sare în ochi: discordanța dintre atmosfera culturală specifică și manierele din comportamentul etalat. Pantaloni scurți, tricouri colorate și spălăcite, teniși albi și roșii (am înțeles că încălțămintea roșie e la modă), sticle goale de plastic „uitate” pe scaune sau aruncate pe jos, telefoane mobile lăsate să piuie în timpul concertului sunt doar câteva dintre aspectele ce confirmă discordanța.

Organizarea actualei ediții a festivalului a fost una de excepție. Pentru buna desfășurare a programului s-a luat în calcul fiecare detaliu. Printre altele – și e pentru prima dată când vedem așa ceva –, pe un program tipărit la un concert de la Sala Palatului, după informațiile despre orchestră, dirijor și interpret, era tipărită o atenționare către public: „Vă rugăm să nu aplaudați între părțile unei simfonii!”. Anunțul, scris cu bun simț, a sugerat parcă spectatorilor să facă invers. Și au aplaudat în consecință. Moment de panică printre membrii Orchestrei Naționale din Berlin (căci despre concertul acesteia este vorba). Instrumentiștii s-au foit în scaune, iar dirijorul, preț de câteva secunde bune, a rămas stană de piatră, cu mâna ridicată, de parcă aștepta avionul să oprească pe pistă.

În pauza unui recital de excepție de la Ateneu, lumea fumătoare a ieșit afară sub coloane. Era o noapte caldă de septembrie. Voia bună și glumițele, cu perdea sau fără, erau la loc de cinste. Fiind înghesuială, puteai auzi, fără să vrei, ce vorbesc unii și alții. Noi am înregistrat un scurt dialog între două cupluri. Atenționăm cititorii că nu s-a pronunțat niciun cuvânt despre muzică și spectacol și că dialogul este cât se poate de real. Iată-l: „Pe unde v-ați plimbat vara asta? Tocmai ne-am întors din Ankara. Și noi am fost la Milano, am vizitat stadionul San Siro, cel mai impresionant loc din întreg orașul. Nu se compară cu nimic altceva. Soția a fost entuziasmată și vrea să mai revenim în locul acela. Superb! Și noi, când am plecat din Argentina, am trecut cu avionul pe deasupra Cubei. Splendidă țară! În schimb, soției nu i-a plăcut Veneția. Spune că orașul e monoton și că are prea multă umezeală…”. Primul gong a anunțat că pauza s-a terminat.

Nimic nou sub soare, ar zice cititorii. Așa este! Dar parcă așteptăm de prea mult timp să fie ceva nou sub soare și lună. Adică educație și cultură. În schimb, sincer, ne-am bucurat că am văzut la concerte mulți studenți și elevi și că n-au confundat discoteca cu Festivalul „George Enescu”. Este un semn bun.

2,558 total views, 4 views today

Tagged

About Alexandru CALMÂCU

Alexandru Calmâcu este unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti pe Educaţie, cu o experienţă în presă de peste 25 de ani, timp în care a lucrat pentru instituţii media precum Agerpres (unde a fost corespondent de război în Transnistria), Evenimentul Zilei, Gardianul şi Puterea. Din 2011 predă Genurile presei scrise la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, iar din 2012 ocupă funcţia de redactor şef al Editurii Universităţii din Bucureşti.

View all posts by Alexandru CALMÂCU →

Alte articole

Lasă un răspuns