TELEFOANE: Redacție 021 410 23 84 | Tipografie 021 315 25 10 | Librărie 021 305 37 03

Mărarul și difuzarea de carte

Despre difuzarea de carte nu sunt multe lucruri de spus, dar ceea ce trebuie cunoscut este ascuns publicului cu bună știință, am putea spune chiar cu o dibăcie malefică. Și până să trecem la o dezvăluire cu cărțile pe față – nu am verificat dacă dedesubturile „comerciale” sunt sau nu informații clasate, prin urmare ne asumăm riscul – trebuie să precizăm mai întâi locul de desfășurare: se întâmplă în România.

De când a apărut firul ierbii, la poarta socrilor mei, țărani simpli din tată-n fiu și din mamă-n fiică, de prin părțile cuviincioase și rodnice ale Bărăganului, bat în fiecare zi tot felul de comercianți, de toate etniile. Cer, pentru a doua zi la ora cinci dimineața, câte o mie de legături de mărar, pătrunjel, leuștean sau ștevie. Pentru serviciul adus, în ideea ca bătrânii să nu mai piardă timpul prin piață, mai exact să fie eliminată din timp cumpărarea directă de la producătorul agricol, condiția impusă este ca fiecare legătură de verdeață să nu aibă mai puțin de 15 rădăcini. Prețul de achiziționare, stabilit fără negociere, nu este mai mult de 50 de bani „buchetul”. Țăranii cedează, băieții ridică marfa, lasă un avans… și duși sunt, în sensul „prinde orbul, scoate-i ochii”. La taraba din oraș apar alți vânzători, iar din legătura de mărar cu 15 rădăcini s-au făcut trei, patru sau chiar cinci legăturici, și gospodina plătește 1 leu per bucată. La o simplă socoteală, snopul inițial ajunge să valoreze, în cele din urmă, 3 și chiar 4 lei.

Așa se întâmplă cu difuzarea de carte științifică, și nu numai. Fără excepție. Rețelele comerciale atestate pentru această activitate, cunoscute sub diverse denumiri, din diferite motive, impun comisioane de la 40% în sus din prețul cărții, apoi, tu, ca editor, în numele unei distribuții mai largi de carte, cedezi la negocieri și accepți și, când vine timpul să recuperezi banii din vânzări, deodată telefoanele nu mai funcționează, cei care au semnat contractele de primire a volumelor sunt plecați în lume, iar cei care țin locul nu știu despre ce e vorba.

În această discuție nu suntem nici hâtri, nici perverși. În ceea ce ne privește am mers și mergem pe principiul „ce face omul cu mâna lui, lucru manual se cheamă”. Adică e mai sănătos. Și să ne bată Cel de Sus dacă nu confirmăm că ne-au crescut vânzările și că titlurile noastre s-au răspândit, încet și sigur, pas cu pas, în toate cele patru puncte cardinale ale țării și în afara ei – Nord, Sud, Vest, Est.

1,699 total views, 2 views today

Tagged

About Alexandru CALMÂCU

Alexandru Calmâcu este unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti pe Educaţie, cu o experienţă în presă de peste 25 de ani, timp în care a lucrat pentru instituţii media precum Agerpres (unde a fost corespondent de război în Transnistria), Evenimentul Zilei, Gardianul şi Puterea. Din 2011 predă Genurile presei scrise la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, iar din 2012 ocupă funcţia de redactor şef al Editurii Universităţii din Bucureşti.

View all posts by Alexandru CALMÂCU →

Related Posts

Leave a Reply