Este vorba despre un studiu care \u00eentrege\u0219te imaginea \u00eenc\u0103 fragmentat\u0103 (\u0219i fragmentar\u0103) pe care o avem despre Spinoza, prima traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a gramaticii lui Spinoza, care \u00eel plaseaz\u0103 al\u0103turi de nume deja bine-cunoscute din domeniul dezvolt\u0103rii limbii ebraice, \u00eel red\u0103 iudaismului, \u00een ciuda rupturii sale vehemente de comunitatea evreiasc\u0103 din Amsterdam, \u0219i aduce date noi \u00een cadrul dezbaterilor referitoare la componenta metafizic\u0103 (existent\u0103 sau nu) din compendiu.<\/p>\n
Autoarea traducerii, Ioana Bujor<\/strong>, este cadru didactic la catedra de Studii Iudaice, la Facultatea de Limbi \u0219i Literaturi Str\u0103ine (Universitatea din Bucure\u0219ti). De-a lungul anilor, \u0219i-a concentrat cercetarea at\u00e2t asupra studiului limbii ebraice (biblice \u0219i moderne), c\u00e2t \u0219i asupra filosofiei perioadei moderne timpurii. A efectuat stagii de cercetare \u0219i de documentare la Universitatea Ebraic\u0103 din Ierusalim, Universitatea din Tel Aviv, Universitatea Sapienza din Roma.<\/p>\n Vor vorbi despre volum Madeea Axinciuc, Ana B\u0103rbulescu \u0219i Ioana Munteanu.<\/strong> Volum prezentat de Daniela Zaharia, Simona Corlan \u0219i Ecaterina Lung.<\/strong><\/p>\n Moderator: Alexandru Nicolae<\/strong><\/p>\n \u00cen acest volum editorul urm\u0103re\u0219te un subiect care provoac\u0103 omului modern o dubl\u0103 fascina\u021bie: cea exercitat\u0103 de magie ca form\u0103 de cunoa\u0219tere \u0219i in\ufb02uen\u021bare a realit\u0103\u021bii, pe de o parte, \u0219i atrac\u021bia spre universul civiliza\u021biei antice egiptene ale c\u0103rui sensuri sunt tot mai ra\ufb01nat explorate de egiptologii contemporani, pe de alt\u0103 parte. Amulete protectoare, statui vindec\u0103toare, papiri medicali, inscrip\u021bii funerare apotropaice, desc\u00e2ntece de iubire, fantasme onirice, texte celebre sau obscure \u0219i rar discutate sunt r\u00e2nd pe r\u00e2nd traduse \u0219i analizate \u00een aceast\u0103 carte. Cu \ufb01ecare comentariu lingvistic, istoric sau cultural, autorul pare s\u0103 \u00eendep\u0103rteze un strat din v\u0103lul care mascheaz\u0103 sensul unor texte venite dintr-o lume care ne pare \u00eendep\u0103rtat\u0103, dar pe care o putem sim\u021bi mai aproape, \u00een\u021beleg\u00e2ndu-i cele mai intime temeri, aspira\u021bii sau pasiuni. Lucrarea se prezint\u0103 astfel nu numai ca o lectur\u0103 accesibil\u0103 profanilor, ci \u0219i ca un model de lucru pentru cei care nutresc dorin\u021ba de a porni ei \u00een\u0219i\u0219i pe calea descifr\u0103rii civiliza\u021biilor antice.<\/p>\n Miron Cih\u00f3<\/strong> este profesor emerit al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, n\u0103scut la Tg. Mure\u0219 (1956), licen\u021biat al Facult\u0103\u021bii de Istorie-Filosofie din Ia\u0219i (1981), doctor \u00een istorie al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti (2000), membru al Asocia\u021biei Interna\u021bionale a Egiptologilor \u0219i CICSA. Este editorul primei reviste de egiptologie realizate \u00een Rom\u00e2nia \u201eRevue Roumaine d\u2019\u00c9gyptologie\u201d (1997-2000). A introdus \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul universitar rom\u00e2nesc predarea unei noi discipline: egiptologia (scriere hieroglific\u0103 \u0219i limb\u0103 medio-egiptean\u0103). Principalele domenii de cercetare: religie \u0219i magie egiptean\u0103 antic\u0103; literatura faraonic\u0103; studiul ostraca de la Deir el-Medina.<\/p>\n Volumul r\u0103spunde unor \u00eentreb\u0103ri precum: Mircea Eliade a fost un spirit tradi\u021bionalist, un modernist autentic sau un antimodern? Este Eliade un autor u\u0219or de \u00een\u021beles, a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem pretinde c\u0103 scriitura reflect\u0103 \u00een mod integral personalitatea sa? Gabriel Badea face o altfel de analiz\u0103, pornind de la oper\u0103 \u0219i de la receptarea ei, caut\u0103 ceva stabil, profund \u0219i complex \u00een g\u00e2ndirea unui autor, funda\u021bia pe care este cl\u0103dit \u00eentregul edificiu (indiferent dac\u0103 acest element este impersonal sau transpersonal).<\/p>\n Autorul,\u00a0Gabriel Badea<\/strong>, a absolvit studiile de masterat la Centrul de Excelen\u021b\u0103 \u00een Studiul Imaginii (CESI), Universitatea din Bucure\u0219ti, urmate de studii de doctorat, finalizate \u00een 2013, cu teza intitulat\u0103 Arta modern\u0103 ca art\u0103 a memoriei: Eliade \u0219i Borges<\/em>, conduc\u0103tor \u0219tiin\u021bific: prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu. A efectuat stagii de cercetare la: Universit\u00e9 Sorbonne Nouvelle, Paris; Universit\u00e0 degli Studi di Torino; Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Vene\u021bia; Accademia di Romania in Roma, Italia. A publicat articole \u0219i studii \u00een revistele: Anastasis<\/em>. Research in Medieval Culture and Art<\/em>, Cercetare \u00een cultura \u0219i arta medieval\u0103<\/em>, Brukenthalia<\/em>, Images. Imagini. Images. Journal of Visual and Cultural Studies, InterArtes<\/em>, Observator Cultural<\/em>, Orizzonti culturali italo-romeni<\/em>, Transilvania<\/em>, Informazione filosofica<\/em>, Trivium<\/em>, precum \u0219i \u00een volume colective. \u00cen prezent, \u00een calitate de cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific \u00een cadrul Institutului de Istorie \u0219i Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103, particip\u0103 la proiectul de editare a operei literare \u0219i eseistice a lui Mircea Eliade, coordonat de Sorin Alexandrescu. Ca parte a unui colectiv mai larg, lucreaz\u0103 \u0219i la Dic\u021bionarul morali\u0219tilor rom\u00e2ni<\/em>.<\/p>\n Volumul aduce la lumin\u0103 documente care reflect\u0103 fapte, idei \u0219i scrieri ale aventurosului personaj care a fost Alexandru Davila, care refac profilul \u00eemp\u0103timitului de teatru, al vizionarului director de scen\u0103, primul regizor al scenei rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een sensul modern al cuv\u00e2ntului. Acesta a st\u00e2rnit pasiuni tulbur\u0103toare \u0219i discordii acerbe, ropote de aplauze \u0219i proteste \u00een strad\u0103, pe teme politice \u0219i culturale deopotriv\u0103. Scrisori c\u0103tre actorul X<\/em> sunt deopotriv\u0103 un document de epoc\u0103 \u0219i un compendiu de art\u0103 dramatic\u0103, a\u0219a cum era ea \u00een\u021beleas\u0103 cu un secol \u00een urm\u0103. Puse \u00een lumina istoric\u0103 adecvat\u0103, ele ne pot ajuta s\u0103 reconstruim modernitatea teatral\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n Autoarea este lector dr. la Centrul de Excelen\u021b\u0103 \u00een Studiul Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea Bucure\u0219ti.\u00a0Alina-Gabriela Mihalache<\/strong>\u00a0este pasionat\u0103 de teatru, at\u00e2t de istoria, c\u00e2t \u0219i reconstruc\u021bia sa \u00een contemporaneitate. Vizitarea temelor vechi (precum rampa \u0219i culisele secolului trecut, cronicile \u0219i scrierile despre spectacol care au creat profilului modernit\u0103\u021bii scenice la noi) sunt pentru ea un prilej de reflec\u021bie asupra actualit\u0103\u021bii \u0219i actualiz\u0103rii lor \u00een peisajul compozit al artelor performative contemporane, dar mai ales o cale de a devoala parcursul atipic al spectacolului de teatru autohton c\u0103tre scena de azi.<\/p>\n Pun\u00e2nd \u00een rela\u021bie metodele Analizei Critice a Discursului (ACD) cu teoria constructivist\u0103 a rela\u021biilor interna\u021bionale, lucrarea de fa\u021b\u0103 propune un model tripartit de analiz\u0103 a mijloacelor de construire a identit\u0103\u021bii europene \u00een discursul diplomatic rom\u00e2nesc actual. Identitatea european\u0103 (aparent, obiect de reflec\u021bie in abstracto<\/em>) se proiecteaz\u0103 discursiv prin construirea unui spa\u021biu polifonic (simultan consensual \u0219i plural) de \u201eunitate \u00een diversitate\u201d, prin strategii de protejare a valorilor democratice, dar \u0219i prin marcatori textuali definitorii pentru transformarea fizionomiei \u0219i a filosofiei frontierei: de la frontiera-linie care desparte \u0219i care opune, la frontiera care une\u0219te; de la frontiera care \u00eengr\u0103de\u0219te, la frontiera care comunic\u0103; de la frontiera care filtreaz\u0103, la frontiera care integreaz\u0103. At\u00e2t frontierele, c\u00e2t \u0219i identit\u0103\u021bile sunt \u00een\u021belese \u0219i integrate, \u00een prezentul studiu, \u00een dimensiunea lor fluid\u0103, deschis\u0103, dinamic\u0103.<\/p>\n Corina Popa<\/strong>\u00a0este doctor \u00een Filologie \u0219i urmeaz\u0103 al doilea program de doctorat \u00een Studii culturale. \u00cen prezent, este lector asociat al Centrului de Excelen\u021b\u0103 \u00een Studiul Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure\u0219ti. Experien\u021ba sa profesional\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 de domeniul educa\u021biei \u0219i al cercet\u0103rii, fiind, de-a lungul timpului, purt\u0103toare de cuv\u00e2nt a Ministerului Educa\u021biei (oct. 2022 \u2013 ian. 2023), consilier\u0103 la Departamentul Educa\u021bie \u0219i Cercetare al Administra\u021biei Preziden\u021biale (2021\u20132022), expert\u0103 \u00een etic\u0103 universitar\u0103 \u00een cadrul UEFISCDI (2021\u20132022) \u0219i consilier\u0103 pe probleme de educa\u021bie la Parlamentul Rom\u00e2niei (2019\u20132021). Invita\u021bi: Sorin Alexandrescu, Giovanni Casadio, Raluca Dun\u0103, Dan Gulea, Laura Mesina, Oana Soare, Anca \u0218urian-Capro\u0219<\/b><\/p>\n Moderator: Alexandru Nicolae<\/b><\/p>\n Despre volum, autorul declar\u0103: \u201eTr\u0103im, de pu\u021bin\u0103 vreme, la scara istoriei, \u00eentr-o civiliza\u021bie algoritmic\u0103 digital\u0103, \u00een care procesele vie\u021bii biologice \u0219i sociale sunt integrate prin procese computa\u021bionale, \u00eentr-un ocean ambiental de date \u0219i informa\u021bie. Aceast\u0103 lume nou\u0103 sau acest nou stadiu civiliza\u021bional este un cadru de supervenien\u021b\u0103 pentru o diversitate de culturi \u0219i practici, \u00een continu\u0103 expansiune \u0219i multiplicare, cu o dinamic\u0103 antropologic\u0103 uimitoare. Contrar a ceea ce s-a crezut, computerele \u0219i digitalul \u00een genere nu au adus o unificare \u0219i nivelare, chiar dac\u0103 ac\u021biunea algoritmic\u0103, prin care se guverneaz\u0103 lumea existen\u021belor noastre umane, este una universal\u0103. Dar aceast\u0103 lume a existen\u021bei contemporane nu este lipsit\u0103 de pericole, provoc\u0103ri, riscuri, dezordine sau antagonisme. Iar pentru acestea exist\u0103 dintotdeauna o terapeutic\u0103 eficace: filosofia.\u201d<\/p>\n Constantin Vic\u0103<\/strong> este lector la Facultatea de Filosofie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. Sus\u021bine cursuri de Etica \u0219i politica noilor tehnologii, Morality, Business and Information Technology, Ethics of Cognitive Technologies, Filosofia istoriei, filosofia viitorului sau Cultur\u0103 digital\u0103. Ariile sale de interes sunt plasate \u00een etic\u0103 aplicat\u0103, etica informa\u021biei \u0219i computerelor, filosofia informaticii \u0219i inteligen\u021bei artificiale, bioetic\u0103, filosofie social\u0103 \u0219i politic\u0103. A publicat diverse articole despre internet \u0219i ameliorarea cognitiv\u0103, Inteligen\u021ba Artificial\u0103 \u0219i etica viitorului, responsabilitatea sistemelor de IA, epistemologia \u0219i politica datelor deschise, politica pira\u021bilor, robo\u021bii ca asisten\u021bi \u0219i companioni, conflictul dintre institu\u021biile propriet\u0103\u021bii intelectuale \u0219i normele informale online. Public\u0103 \u00een revistele Science and Engineering Ethics, Ethics and Information Technology, Philosophy & Technology, International Journal of Social Robotics, Frontiers in Robotics and AI, Journal of Bioethical Inquiry, Philosophical Psychology, Phenomenology and the Cognitive Sciences, Public Reason etc. A editat, \u00een 2019, Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007\u20132013 de Mihail Radu Solcan, primul filosof-programator din Rom\u00e2nia, poliglot \u0219i polimat. \u00cen prezent, coordoneaz\u0103 programul de master \u00een etic\u0103 aplicat\u0103 la Facultatea de Filosofie Lucrarea de fa\u021b\u0103 ofer\u0103 noi perspective asupra istoriei \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior, \u00een cazul de fa\u021b\u0103 asupra perioadei 1949-1959, prin selec\u021bia unor documente din surse noi. Schimbarea regimului politic \u00een Rom\u00e2nia a adus mai multe transform\u0103ri inclusiv \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, a bulversat \u0219i mai mult societatea rom\u00e2neasc\u0103 prin introducerea unor m\u0103suri pentru modelarea unei noi societ\u0103\u021bi, a\u0219a cum sistemul dictatorial instalat \u0219i-l dorea croit dup\u0103 modelul sovietic. Mai mult ca oric\u00e2nd, formarea unor cet\u0103\u021beni cu spirit civic adecvat regimului comunist era important\u0103, la fel ca \u0219i preg\u0103tirea unei for\u021be de munc\u0103 adaptate la noua societate \u0219i provoc\u0103rile ei.<\/p>\n Valentin Maier<\/strong>, n\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti la 28 ianuarie 1985, este cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific la Muzeul Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. A absolvit Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. Din anul 2014 este doctor \u00een istorie \u0219i \u00een 2021 a finalizat studiile postdoctorale la Interdisciplinary School of Doctoral Studies (Universitatea din Bucure\u0219ti). Este autor \u0219i coautor al mai multor articole \u0219i c\u0103r\u021bi \u0219i editor \u0219i coeditor la mai multe volume de documente. Ultimele lucr\u0103ri publicate: Industria petrolier\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een perioada 1989-2014: tradi\u021bia continu\u0103 (2020) \u0219i Universitatea din Bucure\u0219ti \u00een vremea Primului R\u0103zboi Mondial. Documente, date statistice, liste de personal, instrumente de lucru bibliografice (editor, 2018). Principalele domenii de interes \u0219tiin\u021bific sunt istoria contemporan\u0103, istoria \u0219i geografia economic\u0103, istoria \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior, industrializarea \u0219i dezindustrializarea, istoria petrolului.<\/p>\n Volumul va fi prezentat de Bogdan Murgescu<\/strong> EUB \u2013 BUP onoreaz\u0103 \u021bara invitat\u0103 din acest an, Italia, printr-un mini-stand de carte de limb\u0103 \u0219i cultur\u0103 italian\u0103. Vineri, 26 mai, la ora 16.30 pe Scena Arca, volumul Baruch Spinoza, Compendiu de\u00a0 gramatic\u0103 a limbii ebraice, traducere din limba latin\u0103 \u0219i studiu de Ioana Bujor Este vorba despre un studiu care \u00eentrege\u0219te imaginea \u00eenc\u0103 fragmentat\u0103 (\u0219i fragmentar\u0103) pe care o avem despre Spinoza, prima traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a gramaticii lui Spinoza, care […]<\/p>\n","protected":false},"author":2010,"featured_media":38332,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14],"tags":[],"class_list":["post-38333","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/editura-unibuc.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38333","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/editura-unibuc.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/editura-unibuc.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-unibuc.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2010"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-unibuc.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38333"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/editura-unibuc.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38333\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-unibuc.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/38332"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/editura-unibuc.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38333"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-unibuc.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38333"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-unibuc.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38333"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nModerator: Alexandru Nicolae<\/strong><\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/editura-unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/lansare-bujor.jpg\")
<\/p>\n
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 mai, la ora 15.00<\/strong>, \u00een spa\u021biul denumit Cafeneaua Literar\u0103<\/strong>, se va lansa Antologia de texte magice egiptene antice<\/em> editat\u0103 de Miron Cih\u00f3,<\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/editura-unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/lansare-ciho-1-800x721.jpg\")
<\/p>\n
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103 27 mai, la ora 18.30<\/strong>, \u00een Cafeneaua Literar\u0103<\/strong>, \u00eencepe un eveniment amplu, denumit generic Seara CESI – IDENTITATE, IMAGINE, CONSTRUC\u021aIE – DE LA MODERNITATE LA PERIOADA CONTEMPORAN\u0102<\/em>, care prilejuie\u0219te prezentarea activit\u0103\u021bii Centrului de Excelen\u021b\u0103 \u00een Studiul Imaginii \u0219i \u00een cadrul c\u0103ruia se vor lansa trei volume:<\/h3>\n
M<\/em>ircea Eliade, \u00eentre tradi\u021bionalism \u0219i modernism. Posteritatea critic\u0103 \u00een Italia<\/em>, autor Gabriel Badea.<\/h3>\n
Al. Davila \u2013 Scrisori c\u0103tre actorul X. Eseuri teatrale<\/em>, studiu de Alina-Gabriela Mihalache<\/h3>\n
Strategii de construire a identit\u0103\u021bii europene \u00een discursul diplomatic rom\u00e2nesc<\/em>, de Corina Popa<\/h3>\n
\nCorina Popa este prezent\u0103 constant \u00een spa\u021biul public cu interven\u021bii care sus\u021bin inova\u021bia, echitatea \u0219i diversitatea \u00een educa\u021bie, at\u00e2t la evenimente ca SuperTeach, EDUcare, FIEdu, TEDxCluj Salon, Romanian Conference for Education and Research etc., c\u00e2t \u0219i \u00een mass-media din Rom\u00e2nia.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/editura-unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/lansari-CESI.jpg\")
<\/p>\n
\nDuminic\u0103, 28 mai, de la ora 11, pe Scena Arca<\/strong>, se lanseaz\u0103 volumul Civiliza\u021bie algoritmic\u0103 \u0219i via\u021ba \u00een lumea digital\u0103<\/em> de Constantin Vic\u0103.<\/h3>\n
\nCartea va fi prezentat\u0103 de Emilian Mihailov<\/strong>
\nModerator: Alexandru Nicolae<\/strong><\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/editura-unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/lansare-vica.jpg\")
<\/p>\n
\nDuminic\u0103, 28 mai, de la ora 10.30, la Cafeneaua Artelor<\/strong> se desf\u0103\u0219oar\u0103 ultima prezentare EUB \u2013 BUP de la aceast\u0103 edi\u021bie: volumul Documente privind dezvoltarea re\u021belei de institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior (1949-1959)<\/em>, realizat de Valentin Maier.<\/h3>\n
\nModerator: Cosmin Budeanc\u0103<\/strong><\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/editura-unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/lansare-maier.jpg\")
<\/p>\n
\nMai multe informa\u021bii despre edi\u021bia din 2023 a Salonului Interna\u021bional de Carte Bookfest pot fi accesate aici.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/editura-unibuc.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/program-nou-evenimente.jpg\")
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"