BOOKFEST 2023 – CEA DE-A XVI-A EDIȚIE A SALONULUI INTERNAȚIONAL DE CARTE: PROGRAM DE LANSĂRI DE CARTE EUB – BUP
În perioada 24–28 mai 2023, Editura Universității din București – Bucharest University Press va participa la cea de-a XVI-a ediție a salonului internațional de carte, cu stand propriu în pavilionul B2, stand B21. EUB – BUP prezintă publicului numeroase titluri de interes, din domenii diverse. Sunt planificate, de asemenea, cinci evenimente, în cadrul cărora se vor lansa noi apariții editoriale, după cum urmează:
Vineri, 26 mai, la ora 16.30 pe Scena Arca, volumul Baruch Spinoza, Compendiu de gramatică a limbii ebraice, traducere din limba latină și studiu de Ioana Bujor
Este vorba despre un studiu care întregește imaginea încă fragmentată (și fragmentară) pe care o avem despre Spinoza, prima traducere în limba română a gramaticii lui Spinoza, care îl plasează alături de nume deja bine-cunoscute din domeniul dezvoltării limbii ebraice, îl redă iudaismului, în ciuda rupturii sale vehemente de comunitatea evreiască din Amsterdam, și aduce date noi în cadrul dezbaterilor referitoare la componenta metafizică (existentă sau nu) din compendiu.
Autoarea traducerii, Ioana Bujor, este cadru didactic la catedra de Studii Iudaice, la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (Universitatea din București). De-a lungul anilor, și-a concentrat cercetarea atât asupra studiului limbii ebraice (biblice și moderne), cât și asupra filosofiei perioadei moderne timpurii. A efectuat stagii de cercetare și de documentare la Universitatea Ebraică din Ierusalim, Universitatea din Tel Aviv, Universitatea Sapienza din Roma.
Vor vorbi despre volum Madeea Axinciuc, Ana Bărbulescu și Ioana Munteanu.
Moderator: Alexandru Nicolae
Sâmbătă, 27 mai, la ora 15.00, în spațiul denumit Cafeneaua Literară, se va lansa Antologia de texte magice egiptene antice editată de Miron Cihó,
Volum prezentat de Daniela Zaharia, Simona Corlan și Ecaterina Lung.
Moderator: Alexandru Nicolae
În acest volum editorul urmărește un subiect care provoacă omului modern o dublă fascinație: cea exercitată de magie ca formă de cunoaștere și influențare a realității, pe de o parte, și atracția spre universul civilizației antice egiptene ale cărui sensuri sunt tot mai rafinat explorate de egiptologii contemporani, pe de altă parte. Amulete protectoare, statui vindecătoare, papiri medicali, inscripții funerare apotropaice, descântece de iubire, fantasme onirice, texte celebre sau obscure și rar discutate sunt rând pe rând traduse și analizate în această carte. Cu fiecare comentariu lingvistic, istoric sau cultural, autorul pare să îndepărteze un strat din vălul care maschează sensul unor texte venite dintr-o lume care ne pare îndepărtată, dar pe care o putem simți mai aproape, înțelegându-i cele mai intime temeri, aspirații sau pasiuni. Lucrarea se prezintă astfel nu numai ca o lectură accesibilă profanilor, ci și ca un model de lucru pentru cei care nutresc dorința de a porni ei înșiși pe calea descifrării civilizațiilor antice.
Miron Cihó este profesor emerit al Universității din București, născut la Tg. Mureș (1956), licențiat al Facultății de Istorie-Filosofie din Iași (1981), doctor în istorie al Universității din București (2000), membru al Asociației Internaționale a Egiptologilor și CICSA. Este editorul primei reviste de egiptologie realizate în România „Revue Roumaine d’Égyptologie” (1997-2000). A introdus în învățământul universitar românesc predarea unei noi discipline: egiptologia (scriere hieroglifică și limbă medio-egipteană). Principalele domenii de cercetare: religie și magie egipteană antică; literatura faraonică; studiul ostraca de la Deir el-Medina.
Sâmbătă 27 mai, la ora 18.30, în Cafeneaua Literară, începe un eveniment amplu, denumit generic Seara CESI – IDENTITATE, IMAGINE, CONSTRUCȚIE – DE LA MODERNITATE LA PERIOADA CONTEMPORANĂ, care prilejuiește prezentarea activității Centrului de Excelență în Studiul Imaginii și în cadrul căruia se vor lansa trei volume:
Mircea Eliade, între tradiționalism și modernism. Posteritatea critică în Italia, autor Gabriel Badea.
Volumul răspunde unor întrebări precum: Mircea Eliade a fost un spirit tradiționalist, un modernist autentic sau un antimodern? Este Eliade un autor ușor de înțeles, așa încât să putem pretinde că scriitura reflectă în mod integral personalitatea sa? Gabriel Badea face o altfel de analiză, pornind de la operă și de la receptarea ei, caută ceva stabil, profund și complex în gândirea unui autor, fundația pe care este clădit întregul edificiu (indiferent dacă acest element este impersonal sau transpersonal).
Autorul, Gabriel Badea, a absolvit studiile de masterat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI), Universitatea din București, urmate de studii de doctorat, finalizate în 2013, cu teza intitulată Arta modernă ca artă a memoriei: Eliade și Borges, conducător științific: prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu. A efectuat stagii de cercetare la: Université Sorbonne Nouvelle, Paris; Università degli Studi di Torino; Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Veneția; Accademia di Romania in Roma, Italia. A publicat articole și studii în revistele: Anastasis. Research in Medieval Culture and Art, Cercetare în cultura și arta medievală, Brukenthalia, Images. Imagini. Images. Journal of Visual and Cultural Studies, InterArtes, Observator Cultural, Orizzonti culturali italo-romeni, Transilvania, Informazione filosofica, Trivium, precum și în volume colective. În prezent, în calitate de cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, Academia Română, participă la proiectul de editare a operei literare și eseistice a lui Mircea Eliade, coordonat de Sorin Alexandrescu. Ca parte a unui colectiv mai larg, lucrează și la Dicționarul moraliștilor români.
Al. Davila – Scrisori către actorul X. Eseuri teatrale, studiu de Alina-Gabriela Mihalache
Volumul aduce la lumină documente care reflectă fapte, idei și scrieri ale aventurosului personaj care a fost Alexandru Davila, care refac profilul împătimitului de teatru, al vizionarului director de scenă, primul regizor al scenei românești, în sensul modern al cuvântului. Acesta a stârnit pasiuni tulburătoare și discordii acerbe, ropote de aplauze și proteste în stradă, pe teme politice și culturale deopotrivă. Scrisori către actorul X sunt deopotrivă un document de epocă și un compendiu de artă dramatică, așa cum era ea înțeleasă cu un secol în urmă. Puse în lumina istorică adecvată, ele ne pot ajuta să reconstruim modernitatea teatrală românească.
Autoarea este lector dr. la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea București. Alina-Gabriela Mihalache este pasionată de teatru, atât de istoria, cât și reconstrucția sa în contemporaneitate. Vizitarea temelor vechi (precum rampa și culisele secolului trecut, cronicile și scrierile despre spectacol care au creat profilului modernității scenice la noi) sunt pentru ea un prilej de reflecție asupra actualității și actualizării lor în peisajul compozit al artelor performative contemporane, dar mai ales o cale de a devoala parcursul atipic al spectacolului de teatru autohton către scena de azi.
Strategii de construire a identității europene în discursul diplomatic românesc, de Corina Popa
Punând în relație metodele Analizei Critice a Discursului (ACD) cu teoria constructivistă a relațiilor internaționale, lucrarea de față propune un model tripartit de analiză a mijloacelor de construire a identității europene în discursul diplomatic românesc actual. Identitatea europeană (aparent, obiect de reflecție in abstracto) se proiectează discursiv prin construirea unui spațiu polifonic (simultan consensual și plural) de „unitate în diversitate”, prin strategii de protejare a valorilor democratice, dar și prin marcatori textuali definitorii pentru transformarea fizionomiei și a filosofiei frontierei: de la frontiera-linie care desparte și care opune, la frontiera care unește; de la frontiera care îngrădește, la frontiera care comunică; de la frontiera care filtrează, la frontiera care integrează. Atât frontierele, cât și identitățile sunt înțelese și integrate, în prezentul studiu, în dimensiunea lor fluidă, deschisă, dinamică.
Corina Popa este doctor în Filologie și urmează al doilea program de doctorat în Studii culturale. În prezent, este lector asociat al Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, Facultatea de Litere, Universitatea din București. Experiența sa profesională este strâns legată de domeniul educației și al cercetării, fiind, de-a lungul timpului, purtătoare de cuvânt a Ministerului Educației (oct. 2022 – ian. 2023), consilieră la Departamentul Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale (2021–2022), expertă în etică universitară în cadrul UEFISCDI (2021–2022) și consilieră pe probleme de educație la Parlamentul României (2019–2021).
Corina Popa este prezentă constant în spațiul public cu intervenții care susțin inovația, echitatea și diversitatea în educație, atât la evenimente ca SuperTeach, EDUcare, FIEdu, TEDxCluj Salon, Romanian Conference for Education and Research etc., cât și în mass-media din România.
Invitați: Sorin Alexandrescu, Giovanni Casadio, Raluca Dună, Dan Gulea, Laura Mesina, Oana Soare, Anca Șurian-Caproș
Moderator: Alexandru Nicolae
Duminică, 28 mai, de la ora 11, pe Scena Arca, se lansează volumul Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală de Constantin Vică.
Despre volum, autorul declară: „Trăim, de puțină vreme, la scara istoriei, într-o civilizație algoritmică digitală, în care procesele vieții biologice și sociale sunt integrate prin procese computaționale, într-un ocean ambiental de date și informație. Această lume nouă sau acest nou stadiu civilizațional este un cadru de superveniență pentru o diversitate de culturi și practici, în continuă expansiune și multiplicare, cu o dinamică antropologică uimitoare. Contrar a ceea ce s-a crezut, computerele și digitalul în genere nu au adus o unificare și nivelare, chiar dacă acțiunea algoritmică, prin care se guvernează lumea existențelor noastre umane, este una universală. Dar această lume a existenței contemporane nu este lipsită de pericole, provocări, riscuri, dezordine sau antagonisme. Iar pentru acestea există dintotdeauna o terapeutică eficace: filosofia.”
Constantin Vică este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Susține cursuri de Etica și politica noilor tehnologii, Morality, Business and Information Technology, Ethics of Cognitive Technologies, Filosofia istoriei, filosofia viitorului sau Cultură digitală. Ariile sale de interes sunt plasate în etică aplicată, etica informației și computerelor, filosofia informaticii și inteligenței artificiale, bioetică, filosofie socială și politică. A publicat diverse articole despre internet și ameliorarea cognitivă, Inteligența Artificială și etica viitorului, responsabilitatea sistemelor de IA, epistemologia și politica datelor deschise, politica piraților, roboții ca asistenți și companioni, conflictul dintre instituțiile proprietății intelectuale și normele informale online. Publică în revistele Science and Engineering Ethics, Ethics and Information Technology, Philosophy & Technology, International Journal of Social Robotics, Frontiers in Robotics and AI, Journal of Bioethical Inquiry, Philosophical Psychology, Phenomenology and the Cognitive Sciences, Public Reason etc. A editat, în 2019, Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007–2013 de Mihail Radu Solcan, primul filosof-programator din România, poliglot și polimat. În prezent, coordonează programul de master în etică aplicată la Facultatea de Filosofie
Cartea va fi prezentată de Emilian Mihailov
Moderator: Alexandru Nicolae
Duminică, 28 mai, de la ora 10.30, la Cafeneaua Artelor se desfășoară ultima prezentare EUB – BUP de la această ediție: volumul Documente privind dezvoltarea rețelei de instituții de învățământ superior (1949-1959), realizat de Valentin Maier.
Lucrarea de față oferă noi perspective asupra istoriei învățământului superior, în cazul de față asupra perioadei 1949-1959, prin selecția unor documente din surse noi. Schimbarea regimului politic în România a adus mai multe transformări inclusiv în sistemul de învățământ superior, a bulversat și mai mult societatea românească prin introducerea unor măsuri pentru modelarea unei noi societăți, așa cum sistemul dictatorial instalat și-l dorea croit după modelul sovietic. Mai mult ca oricând, formarea unor cetățeni cu spirit civic adecvat regimului comunist era importantă, la fel ca și pregătirea unei forțe de muncă adaptate la noua societate și provocările ei.
Valentin Maier, născut în București la 28 ianuarie 1985, este cercetător științific la Muzeul Universității din București. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București. Din anul 2014 este doctor în istorie și în 2021 a finalizat studiile postdoctorale la Interdisciplinary School of Doctoral Studies (Universitatea din București). Este autor și coautor al mai multor articole și cărți și editor și coeditor la mai multe volume de documente. Ultimele lucrări publicate: Industria petrolieră românească în perioada 1989-2014: tradiția continuă (2020) și Universitatea din București în vremea Primului Război Mondial. Documente, date statistice, liste de personal, instrumente de lucru bibliografice (editor, 2018). Principalele domenii de interes științific sunt istoria contemporană, istoria și geografia economică, istoria învățământului superior, industrializarea și dezindustrializarea, istoria petrolului.
Volumul va fi prezentat de Bogdan Murgescu
Moderator: Cosmin Budeancă
EUB – BUP onorează țara invitată din acest an, Italia, printr-un mini-stand de carte de limbă și cultură italiană.
Mai multe informații despre ediția din 2023 a Salonului Internațional de Carte Bookfest pot fi accesate aici.
