Recenzii
Numai clienții autentificați, care au cumpărat acest produs, pot să scrie o recenzie.
Domnul prof. univ. dr. Miron Cihó prezintă o lucrare excepțională și unică în peisajul publicistic românesc, dedicată uneia dintre cele mai importante categorii de personaje ale istoriei antice circum-mediteraneene: scribul egiptean.
Numai clienții autentificați, care au cumpărat acest produs, pot să scrie o recenzie.
Dr. Oana Petcu –
Lucrarea domnului prof. univ. dr. Miron Cihó reprezintă un demers unic în istoriografia cu specific egiptologic din România, atât prin subiect, cât mai ales prin modalitatea de abordare, respectiv centrarea pe traducerea şi analiza unui text original integral, prezentat în dublă formă, hieroglifică şi transliteraţie.
Este vorba despre Învăţătura lui Dua-Kheti către fiul său, text mai cunoscut sub denumirea de Satira meseriilor, care pune în evidenţă dezavantajele tuturor meseriilor pentru a sublinia excelenţa meseriei de scrib. Potrivit textului, aceasta nu este doar „mai bună decât oricare altă profesie”, dar îi asigură celui care o practică prestigiu şi un trai îndestulat, căci „nu există scrib lipsit de hrană”.
Textul Învăţăturii lui Dua-Kheti s-a păstrat integral în Papirusul Sallier II şi fragmentar în alte câteva surse, de întindere variabilă, provenind din timpul dinastiei a XVIII-a sau din Epoca Ramesidă.
În privinţa datării originalului, autorul formulează rezerve faţă de opinia încetăţenită în mediile egiptologice potrivit căreia ar putea fi plasat în perioada Regatului Mijlociu. Astfel, existenţa unor elemente de natură gramaticală şi lexicală databile în dinastia a XVIII-a şi absenţa oricărui fragment de text datând din Regatul Mijlociu infirmă posibilitatea redactării acestei opere literare anterior Regatului Nou.
Analiza textului menţionat, care face obiectul celui mai extins capitol al lucrării, este precedată de două capitole în care autorul îşi propune să definească noţiunea de „literatură egipteană antică”, respectiv să prezinte rolul scribului în societatea faraonică.
Un ultim capitol grupează o selecţie de alte creaţii literare din perioada ramesidă care abordează problematica profesiei de scrib.
Stilul concis şi accesibil reprezintă o invitaţie pentru publicul larg de a descoperi imaginea scribului în literatura faraonică, dar punerea accentului pe textul hieroglific şi transliterarea sa, comentariile extrem de elaborate şi tehnice, precum şi ampla bibliografie sunt dovada că lucrarea este destinată înainte de toate specialiştilor.