UNE ÂME S’OUVRE À LA VIE. BLANDINE

Prezenta lucrare este o ediţie critică, în limba franceză, a romanului Une âme s’ouvre à la vie. Blandine al scriitoarei Mărgărita (Marguerite) Miller-Verghy, apărut în anul 1980 în traducerea Emiliei Şt. Milicescu la Editura Dacia din Cluj-Napoca sub titlul Blandina. Spre deosebire de aceasta, ediţia pe care am alcătuit-o pe baza manuscrisului în limba franceză păstrează limba în care cartea a fost scrisă, numele ei original, dar şi integralitatea textului, care, în versiunea în limba română, prezintă numeroase lacune. Textul este însoţit de un aparat critic compus din câteva secvenţe: o parte introductivă menită să contureze contextul în care autoarea a început redactarea cărţii şi să relateze tribulaţiile prin care manuscrisul a trecut până la publicarea lui în română, în 1980, rolul pe care l-a avut corespondenţa cu Perpessicius în finalizarea romanului, oferind şi o explicaţie pentru numeroasele pagini lipsă din ediţia Emiliei Şt. Milicescu. Aparatul critic conţine totodată, sub titlul Repères chronologiques, o biografie concentrată în care se rectifică câteva din erorile strecurate în biografiile existente. Nota asupra ediţiei (Note de l’éditeur) descrie felul în care paginile lipsă din manuscrisul iniţial au fost găsite într-un alt dosar, intitulat Pagini răzleţe,  existent în aceeaşi mapă a arhivei, reintegrate, printr-o muncă extrem de laborioasă, în textul iniţial şi explică corecturile operate la nivel de limbaj (structuri învechite, forme gramaticale eronate) etc. Textul ediţiei de faţă încearcă deci să fie cât mai aproape de manuscrisul în forma lui primară, care comportă multe ştersături, pasaje barate, nume proprii şterse şi înlocuite cu altele.

Romanul Une âme s’ouvre à la vie. Blandine este autobiografic, el conţine itinerariul existenţial al eroinei, Blandina, alter-ego al scriitoarei, din copilărie până la vârsta primei iubiri, şi este o lectură incitantă, chiar pentru un lector modern, prin detaliile de veridicitate, prin portrete de scriitori şi oameni de cultură români ca Barbu Ştefănescu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Patan Ştefan Sihleanu, de artişti ca Eduard Wachmann, sau prin evocarea întâlnirilor cu scriitori celebri precum Edmond de Goncourt sau Edouard Rod, prin reflecţiile etice cu valoare general-umană. El poate fi citit prin câteva grile de lectură: roman autobiografic, roman de formare (Bildungsroman), document al unei epoci, mostră de proză feminină, metaforă a vieţii umane, a traseului personal, a căutărilor artistice, intelectuale şi spirituale.

 8,939 total views,  4 views today