PROCEDEE OMOFONICE ŞI ALTE STRUCTURI DE REPETIŢIE ÎN POEZIA OVIDIANĂ A EXILULUI

Lucrarea este elaborată pe baza unui plan logic, cu o structură foarte sistematică, bine organizată şi echilibrat proporţionată, ce ţine seama cu stricteţe de tematica poeziei exilului, cu problematica specifică fiecărei secţiuni: elemente autobiografice legate de decizia relegării, contactul cu lumea tomitană şi descrierea acesteia, prezentarea personajelor mitologice şi a celor reale invocate de poet şi, în plus, un capitol special cu investigarea integrală a utilizării rimei interioare, procedeu omofonic ce face trecerea către instituirea rimei exterioare, ca element definitoriu pentru versificaţia modernă.