ANATOMY AND PHYSIOLOGY NOTIONS

Viața se realizează majoritar prin conversia energiei radiante solare în energie chimică, de către organismele vegetale. Organismele animale, categorie care include și omul, convertesc energia chimică ingerată și stocată în energie mecanică, osmotică, electrică și termică. Aceste forme de energie sunt utilizate pentru structurarea organismului, pentru mișcare, pentru comunicare, pentru realizarea unor performanțe uluitoare în adaptarea la medii de viață foarte diferite și uneori foarte ostile.

Fiziologia modernă studiază desfășurarea optimizată a funcțiilor, pe care am putea să o numim metaforic „înțelepciunea corpului”. Ea explorează „înțelepciunea corpului”, pornind de la elemente perfect caracterizate de discipline analitice, cum sunt biochimia, biofizica, biologia moleculară și celulară. Drumul istoric al fiziologiei a pornit de la observarea fenomenelor fiziologice, a evoluat spre abordări analitice care explorau detaliile de desfășurare a proceselor chimice și fizice la nivelul organismului și celulelor, și care studiau moleculele implicate în diferitele fenomene fiziologice. Din această multitudine de date acumulate, prin abordarea de tip sistemic, fiziologia modernă integrează rezultatele obținute de disciplinele analitice în explicații de nivel superior. Prin funcționarea integrată a elementelor în sistemele biologice apar noi proprietăți, denumite proprietăți emergente, care sunt absente la nivelul elementar. De exemplu, funcționarea integrată a neuronilor în rețele neuronale produce capacități noi, inexistente la nivelul elementar neuronal, cum ar fi memoria, conștiința, emotivitatea. Studiul complexității acestor sisteme a evidențiat legi specifice care acționează la acest nivel.

Fiziologia animală, în care se include și fiziologia omului, studiază funcțiile prin care se mențin sistemele biologice în viață și se asigură perpetuarea lor.

Ea se ocupă cu studiul funcțiilor organismului și reglării acestora pentru menținerea unei stări staționare, cât și pentru adaptarea organismului la variațiile mediului extern sau la necesități variabile în timp.